DEPENDENŢA PSIHICĂ este un comportament de utilizare obligatorie a drogurilor, caracterizat prin necesitatea stringentă de consum a acestora şi tendinţa mărită de a îl reîncepe după întrerupere.
Este o stare particulară de satisfacţie şi exaltare.

DEPENDENŢA FIZICĂ este nevoia organică ce rezultă din administrarea repetată a drogurilor, şi determină necesitatea consumului pentru a preveni sevrajul sau sindromul de abstinenţă.

SEVRAJUL reprezintă răspunsul organismului la întreruperea administrării drogului sau la reducerea importantă a dozelor şi se caracterizează prin tulburări psihice şi organice de intensităţi diferite ce se manifestă prin simptome opuse celor produse de drog.Modul de manifestare a acestui sindrom diferă de la un drog la altul.

TOLERANŢA înseamnă adaptarea organismului în timp la efectele drogului, implicând necesitatea de a mări continuu dozele pentru a obţine acelaşi efect.

TOXICOMANIA este intoxicaţia cronică voluntară, provocată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic.Se caracterizează prin:
-pierderea libertăţii de a se abţine de la folosirea drogului;
-tendinţa de a mări doza;
-efecte vătămătoare pentru individ şi societate.

TOXICOMANUL este persoana care consumă, în mod regulat,droguri pentru a obţine o stare de o anumită intensitate.

SE CREDE DESPRE DROGURI CĂ…
-sunt o soluţie în rezolvarea anumitor situaţii;
-toţi dependenţii ar trebui închişi;
-folosirea ocazională,“recreaţională” a acestora n-ar fi dăunătoare;
-sunt consumate doar de indivizii slabi sau lipsiţi de educaţie;
-abuzul e o “crimă fără victime”,deoarece îi afectează doar pe cei care consumă;
-din comerţul ilicit cu droguri cei săraci pot câştiga bani’
-sunt inofensive, nu fac rău;
-odată ajunse în organism produc “efecte” plăcute’
-nu toate sunt dăunătoare.

ADEVĂRUL ESTE CĂ DROGURILE …
-nu rezolvă problemele;
-îţi răpesc libertatea, te încătuşează;
-creează dependenţă;
-pot afecta pe oricine;
-distrug individul, familia şi societatea;
-pot face din “prizonerii lor” nişte infractori;
-distrug sănătatea;
-dau o stare de plăcere limitată şi superficială;
-dau, toate, dependenţă psihică şi fizică.

In primele etape ale consumului de droguri, consumatorul manifesta un comportament foarte apropiat de cele obisnuit fara a da motive de ingrijorare persoanelor apropiate din jurul sau. La inceput persoana este convinsa ca este doar o singura experienta, o incercare si ca se va putea opri in oricand isi va dori.

Cu timpul, consumul de droguri incepe sa devina parte componenta a vietii sale. De asemenea, incepe sa prezinta schimbari comportamentale vizibile: caderi psihice, treceri rapide de la o stare la alta, probleme de comunicare, izolare. Printre semnele consumatorului de droguri se afla faptul ca incepe sa nu mai acorde atentie imaginii sale, sa-si piarda interesul pentru lumea exterioara si tot ce se intampla in jurul sau. Intra intr-o stare de apatie si absenta si devine iritabil daca persoanele din jur ii pun intrebari incepand sa manifeste o atitudine de distantare si agresivitate fata de cei apropiati.

Pentru ca stie sau intuieste ca ceea ce face este gresit, consumatorul de droguri se ascunde de persoanele din jurul sau. Minte pentru ca nu vrea ca cei din jurul sau sa afle. Nevoia de a pastra secretul dependentei de droguri il determina sa se izoleze, sa se inchida in sine, sa manifeste un comportament de secretomanie pentru ca nimeni sa nu afle ce se intampla in viata sa.

Treptat renunta la tot ceea ce facea inainte de a incepe sa consume droguri: la prietenii pe care ii avea mereu in preajma, la scoala ia note proaste, isi pierde interesul pentru studii si toate hobby-urile si activitatile care il interesau pana atunci.

Simptomele fizice prezentate de consumatorii de droguri sunt diverse si unele sunt specifice pentru anumite tipuri de droguri.

Marijuana sau hasis – persoana are ochii rosii si luciosi, are intotdeauna un zambet pe buze, este absent la tot ceea ce se intampla in jurul sau si se izoleaza. Manifesta o mare placere pentru dulciuri. O Heroina, morfina si metadona – persoana are ochii foarte luciosi, pupilele mici de tip “ac” si are tendinta de a se scarpina continuu in diferite parti ale corpului. Se afla intr-o continua stare de somnolenta, pofta de mancare redusa care determina scaderea evidenta in greutate, bea multe lichide si manifesta des stari de voma.

Metadona – consumatorii tind sa se umfle (nu se ingrasa, se umfla pur si simplu).

Cocaina/amfetamine – persoana manifesta schimbari bruste si foarte rapide de stare (trece de la o stare de euforie si hyperactivitate, la o stare de apatie). Are o privire foarte clara, vorbeste continuu si in multe cazuri, are buzele si limba foarte palide. Are tendinta de a mesteca continuu, ca si cum ar avea guma de mestecat chiar daca acesta nu are nimic in gura.

Dependentii de droguri dorm foarte rar noaptea, dar atunci cand sunt epuizati si mananca foarte putin si neregulat. Persoanele care consuma droguri halucinogene aleg de obicei spatii izolate pentru consum deoarece consumul le produce halucinatii, ii determina sa se inchida in ei, sa perceapa lumea intr-un mod diferit sa ii face incapabili sa poarte discutii normale cu alte persoane. Au tendinta de a se inchide in ei insisi, sa nu mai comunice cu cei din jur, sa isi petreaca timpul alaturi de persoane care consuma la randul lor droguri.

Dacă nu le stiţi vă spunem noi acum:

Tipuri de droguri:

Coca(Erythroxylum coca) – este o specie de plante din familia Erythroxylaceae, care creste sub forma de arbusti ce ating 5 m inaltime. Planta este vesnic verde, cu frunze de forma eliptica care au o lungime de cca. 15 cm, cu o scoarta de culoare rosie si flori galbui din care se formeaza fructe rosii. Creste in partea de est a Anzilor, in Bolivia, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela, Argentina, Brazilia.

Partea de plante psihoactive sunt frunzele care sunt recoltate de trei ori pe an si sunt gata pentru a fi utilizate dupa ce au fost uscate la soare. Ingredientul activ este Coca cocaina, continuta in frunze de coca intr-o proportie intre 0,35% şi 0,90%.

Cocaina – este un drog incitant la fel ca “amfetamina” cu efecte negative devastatoare: consumatorii isi pierd rationamentul, le este distrus creierul, au idei fixe, halucinatii si crize de paranoia.Este binecusnoscut pentru efectele sale afrodisiace, pentru sentimentele de putere si de frumusete pe care le creaza consumatorului pe care il face sa se simta „centrul universului”. Datorita efectului de scurta durata a drogului, dependentul trebuie sa consume tot timpul pentru a-si mentine starea de bine si in perioadele in care nu este sub efectul drogului sau acesta scade este nervos si depresiv.
Cocaina se gaseste sub diverse forme: Basuca – cocaina pasta (baza), cu o puritate de 35%, raspandita in America de Sud, poate fi fumata ca atare sau in amestec cu tabac sau marijuana. Cocaina hidroclorica – cocaina de strada, cu o concentratie de aproximativ 25-35%, este amestecata diluanti, uneori puritatea atingand 100%. Aceasta substanta poate fi injectata sau prizata si este solubila in apa. Cocaina baza libera (Crack) – este obtinuta prin extractie cu solventi si are o puritate de 100%. Este insolubila in apa si de aceea trebuie fumata.

Crack – Numele provine de la zgomotul produs in timpul incalzirii şi afumarii cocainei prin conducte sau alte instrumente similare impreuna cu amoniac sau praf de copt si soda pentru a obtine un drog şi mai devastator. Rezultatul este produsul numit crack sau de bază. Consumul de crack da o dependenta foarte puternica inca de la prima utilizare. In cazul acestui tip de drog nu exista o doza zilnica, persoana consumand cat de des poate si din ce in ce mai mult.

Citeşte în continuare »

Reabilitarea unui toxicoman presupune multã rabdare, întelegere şi dragoste din partea celor apropiaţi. Dependenţa nu este o joacã, este o dramã pentru care nu avem cuvinte sã o descriem la adevãrata ei intensitate. Lipsa drogului produce stãri de crizã manifestate prin nervozitate excesivã, violenţã, tâlhãrie şi criminalitate. Aceasta este perioada de sevraj care în termeni medicali se traduce ca fiind “rãspunsul organismului la absenţa bruscã a drogului cu care este obişnuit”. În sevraj simptomele şi intensitatea lor diferã în funcţie de drogul administrat.
Cel mai puternic sevraj apare la heroinã şi se manifestã prin tremur puternic, dureri articulare şi musculare, dureri abdominale însoţite de simptome specifice stãrii de gripã (greatã, vãrsãturi, febrã, frisoane, transpiraţii), nelinişte şi insomnie acutã. Readministrarea drogului readuce organismul într-o stare de aparentã normalitate şi aceasta dureazã doar câteva ore. Impresia cã drogul îl salveazã pe toxicoman este o iluzie ieftinã. Pentru a scãpa cu adevarat de acest coşmar toxicomanului îi trebuie multã voinţã şi stãpânire de sine, dar şi mult ajutor şi înţelegere din partea celor apropiaţi. Întoarcerea unui toxicoman înseamnã foarte mult, este ca şi cum ai da viatã unui prunc. Un toxicoman scos din ghearele iadului se naşte a doua oarã. Pentru persoana dependentã, recuperarea înseamnã întoarcerea vieţii înapoi. Recuperarea înseamnã sã se înfrunte pe el însuşi şi sã se accepte pe el însuşi ca pe o fiintã umanã demnã – fãrã droguri sau alcool. Recuperarea implicã schimbãri profunde în ceea ce priveşte modul în care se privesc unii pe ceilalţi şi lumea din jur. Înseamnã a-ţi asuma responsabilitatea pentru propriile sentimente şi pentru propriul comportament. Procesul de recuperare necesitã un mare curaj din partea persoanei dependente şi un mare ajutor din partea celorlalţi.
Considerãm cã trebuie sã se acorde mai multã atenţie nevoilor simţite de cãtre familie, înainte, în timpul şi dupã procesul de reabilitare a persoanei dependente. Aceasta nu mai este definitã în mod clar ca o “problemãµ. Atâta timp s-au consumat energii şi s-au cheltuit bani pentru un singur membru al familiei, în timp ce restul familiei a fost condamnat sã ignore ceea ce ei îndura zi de zi alãturi de o persoanã care manifestã un comportament de dependenţã. Credem cã fiecare este condamnat sã ignore sentimentul teribil de nesiguranţã, de confuzie, pentru a se putea adapta noii situaţii în care persoana dependentã a renunţat la comportamentul de dependenţã.
Sperãm cã cei care sunt implicaţi emoţional alãturi de persoana dependentã în acest proces, vor recunoaşte amploarea schimbãrilor pe care le aşteaptã în procesul de recuperare a persoanei dependente. De asemenea sperãm cã ei vor cere ajutor pentru ei, pe masurã ce devin conştienţi de faptul cã trebuie ca şi ei sã se schimbe, şi pe masurã ce propriile lor sentimente reflectã faptul cã sunt constienţi cã persoana dependentã devine responsabilã din nou.
Sperãm ca familiile vor constientiza, de asemenea, întreaga lor implicare în boala persoanei dependente, nu ca şi cauza ci ca şi partener de suferinţã. Şi de asemenea sperãm ca, recunoscându-şi propria nevoie de dezvoltare, se vor implica în totalitate în procesul de recuperare a întregii familii, şi vor simţi un sentiment de satisfacţie, indiferent dacã persoana dependentã îşi va gasi, sau nu, un nou drum

Pe termen lung, efectele consumului de marijuana ar putea fi urmatoarele:

bronsita si boli ale aparatului respirator :
-Fumatorii de marijuana au adesea aceleasi probleme medicale la nivelul cailor respiratorii ca si fumatorii de tigari.
-Utilizatorii de marijuana sunt expusi riscului de infectie pulmonara; tusesc, stranuta, fiind raciti mai des decat persoanele care nu consuma acest drog.
-Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari decât cele care apar în cazul tabagismului.

cancer
-Cercetarile au evidentiat ca folosirea regulata si pe termen lung a marijuanei poate provoca cancerul mai ales la nivelul gatului si al cailor respiratorii. Marijuana contine un numar mai mare de substante cancerigene comparativ cu fumul de tigara.
-Un studiu a aratat ca o persoana care fumeaza 5 jointuri pe saptamana primeste in organism la fel de multe substante cancerigene ca si un fumator de un pachet de tigari pe zi.

slabirea sistemului imunitar
THC-ul din marihuana ataca sistemul imunitar al organismului.

schimbari cromozomiale – modificari in structura lantului ADN;

impotenta (la barbati, desigur)

riscul foarte mare si poate , mai important decat cele expuse mai sus, de a se trezi dorinta si apetitul pentru droguri de foarte mare risc, asa cum este heroina. Mult dintre cei care incep cu marihuana ajung sa ia si heroina…iar multi dintre acestia ajung sa nu mai ia nimic…fiindca mor prematur.

semnificativ este, pentru marihuana, sloganul “Fast for an hour
slow for a month…”

Dragos M. a inceput sa consume acest drog in urma cu doi ani, dupa ce, inainte, s-a drogat cu marijuana Miinile lui sint ciuruite din cauza numeroaselor intepaturi

Doza zilnica de drog ajunsese la 20 de mg

La drogati exista o dubla dependenta: psihica si fizica.

Analizele de dozare a drogurilor, care i s-au facut, au scos la iveala ca s-a drogat cu hasis si marijuana”, ne-a precizat dr. Radu Andrei, seful Clinicii de Drogo Dependenta. Acesta a mai adaugat ca viata celor care se drogheaza se invirte numai in jurul drogului si a obsesiei despre cum sa-si procure drogul. La ei se instaleaza o dubla dependenta: una psihica, dorinta irezistibila de a se simti bine, si una fizica pentru ca organismul, obisnuit cu drogul, are nevoie de acesta ca sa functioneze.

In absenta drogului apar o serie de simptome foarte urite: drogatul are frisoane, il dor muschii si articulatiile ingrozitor, este irascibil, foarte agitat, ii curg ochii si nasul.

Citeşte articol complet: adanima.org

 

 
Polițiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Constanța au reușit să prindă zece traficanți de droguri și să confiște aproximativ 2 kilograme de substanțe interzise.

Filajul a durat două luni, iar polițiștii au confiscat un kilogram de hașiș și un kilogram de cannabis. Capul rețelei a racolat mai multe persoane de la diferite licee şi universităţi, precum Universitatea Ovidius, UMC.
Cei cinci membrii ai retelei au fost prinsi de politisti in zona BIG din Constanta cu marfa in valoare de 7000 de euro. Acum ei au fost arestati pentru 29 de zile si sunt cercetati pentru trafic de droguri. Daca vor fi gasit vinovati ei risca sa stea dupa gratii pana la 20 de ani.

Sursa:www.ziuaconstanta.ro

„Un tânăr informat, este o viaţă salvată”. „Noi te-am informat, tu decizi!”. „Fii conştient, NU dependent!”. „Spune NU consumului de droguri. Arată-i cartonaşul roşu”. Sub aceste devize s-a desfăşurat în cadrul Liceului cu Program Sportiv din Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, campania de informare şi sensibilizare a elevilor şi familiilor acestora împotriva traficului şi consumului de droguri.

În contextul multiplelor activităţi defăşurate în şcoala noastră, oferta AEPADO de participare la proiectul internaţional „Este viaţa, Tu decizi” şi concursul de creaţie „Fii conştient, NU dependent” a reprezentat o oportunitate, dar şi o provocare, pe care elevii le-au îmbrăţişat din primul moment.

Cu sprijinul cadrelor didactice pentru discipline socio-umane, au fost prezentate scopul, regulamentul şi metodologia de concurs, iar elevii au fost îndrumaţi în elaborarea produselor lor – mottouri şi postere.

Citeşte articol complet: antidrog.blogspot.com

 

 
E posibil să ameţeşti.Să ţi se pară că vezi nişte chestii sau chiar să distingi siluetele unor cai verzi pe pereţi. De asemenea, e foarte probabil să ţi se facă rău după aia. Să ajungi în spital, cu complicaţii grave. Cine trăieşte într-un oraş mare a observat că, mai nou, poţi să-ţi cumperi ierburi de la nişte magazine mici, cu frunza de marijuana pictată pe geam şi cu nişte cuvinte mari, agăţate în fereastră: “legal”, “vise”, “spice”. Cine e atent la ştiri, a auzit probabil că “un tînăr din Iaşi a ajuns în comă după ce a fumat plante de la un spice shop“.
Noi, unii, n-avem pretenţia că ne pricepem nici la droguri, nici la medicină. Dar am fost, temeinic, pe teren şi am vorbit cu nişte specialişti în domeniu, inclusiv de la poliţie. Am filmat cu camera ascunsă în trei spice shop-uri din Bucureşti, ca să vedeţi exact ce se întîmplă, nu ce au interes proprietarii de magazine să se afle despre biznisul lor. Înarmaţi-vă exclusiv cu răbdare (nu sîntem în măsură să vă recomandăm şi ţigări): concluziile celor două săptămîni de studiu şi experiment – mai jos.

Studii etnobotanice, desigur

Natura e plină de plante ce conţin substanţe psihotrope. Cele mai populare au fost reglementate de lege (tutun, cafea) sau, pur şi simplu, interzise (coca, marijuana). Numai că natura se dezvoltă neîngrădit, îngăduind, pe lîngă mult verde, şi numeroase tonuri de gri. Pe acest teritoriu botanic incert, intră aşa numitele “droguri legale”. Produse din plante care nu au fost reglementate încă sau care conţin substanţe psihotrope în limita admisă de lege.
 

 
Salvia, care este folosită în foarte multe produse comercializate în spice shopuri, e un exemplu clasic. Nu e interzisă. Dar, tratată corespunzător, poate fi folosită de orice om care vrea să vadă cum se clatină îngrijorător pereţii. În colţul opus al ringului, cînepa sălbatică, aia de creşte printre bălării în curte la bunica, are între 0.7 % şi 1% THC (tetra-hidro-canabinol sau cannabis spus pe româneşte). Limita legală e de 0.2%, însemnînd că bunica de la ţară poate fi un traficant inconştient de droguri.

Citeşte articol complet: catavencu.ro